Jiu
|
Adaugat la data : 29.09.2010
Nume referat: Jiu Categorie: Geografie Uploader: Daniel Accesari: 106 Marime: 22 Kb |
|
Preview Jiu
jiu
lungimea 331 km de la izvorul jiului de vest
suprafata bazinului 10 070 kmp
situat europa - romania
raul, dupa trecerea carpatilor prin defileul de la livezeni la bumbesti, strabate provincia istorica oltenia, de la nord la sud, varsandu-se in dunare, la vest de bechet. jiul se formeaza din unirea, la livezeni, in depresiunea petrosani, a jiului de vest numit si jiul romanesc cu jiul de est sau jiul transilvan, primul izvorand din muntii retezat si al doilea cu obarsia intre muntii sureanu si parang. de la livezeni la bumbesti, jiul formeaza un impresionant defileu intre muntii valcanului si parangului, prin care trece calea ferata si soseaua ce leaga oltenia de depresiunea petrosani si mai departe de tara hategului. calea ferata a fost construita de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948.
in depresiunea subcarpatica targu jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca susita, jales, bistrita si tismana, toate drenand versantii sudici ai valcanului, formand chei in calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. in cadrul piemontului getic, de la rovinari la craiova, jiul primeste cei mai mari afluenti si anume motru, pe dreapta si gilort cu amaradia, pe stanga. de la craiova la varsare jiul, cu o lunca larga, intre campia bailestilor, la vest, si campia romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti semnificativi. regimul de scurgere al jului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torential.
debitul mediu la podari, in avale de craiova, este de 94,7 mcubs, cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcubs, iar cel minim de 7,4 mcubs consemnat tot in octombrie, dar in 1950.
apele jiului sunt folosite in depresiunea petrosani la spalarea carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la rogojelu, turceni si isa...
Info: Textul de mai sus reprezinta un extras din referatul "Jiu". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download. In cazul in care intampini probleme la descarcare te rugam sa ne anunti
Taguri: Referate Geografie, Referat Jiu, Jiu
lungimea 331 km de la izvorul jiului de vest
suprafata bazinului 10 070 kmp
situat europa - romania
raul, dupa trecerea carpatilor prin defileul de la livezeni la bumbesti, strabate provincia istorica oltenia, de la nord la sud, varsandu-se in dunare, la vest de bechet. jiul se formeaza din unirea, la livezeni, in depresiunea petrosani, a jiului de vest numit si jiul romanesc cu jiul de est sau jiul transilvan, primul izvorand din muntii retezat si al doilea cu obarsia intre muntii sureanu si parang. de la livezeni la bumbesti, jiul formeaza un impresionant defileu intre muntii valcanului si parangului, prin care trece calea ferata si soseaua ce leaga oltenia de depresiunea petrosani si mai departe de tara hategului. calea ferata a fost construita de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948.
in depresiunea subcarpatica targu jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca susita, jales, bistrita si tismana, toate drenand versantii sudici ai valcanului, formand chei in calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. in cadrul piemontului getic, de la rovinari la craiova, jiul primeste cei mai mari afluenti si anume motru, pe dreapta si gilort cu amaradia, pe stanga. de la craiova la varsare jiul, cu o lunca larga, intre campia bailestilor, la vest, si campia romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti semnificativi. regimul de scurgere al jului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torential.
debitul mediu la podari, in avale de craiova, este de 94,7 mcubs, cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcubs, iar cel minim de 7,4 mcubs consemnat tot in octombrie, dar in 1950.
apele jiului sunt folosite in depresiunea petrosani la spalarea carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la rogojelu, turceni si isa...
Info: Textul de mai sus reprezinta un extras din referatul "Jiu". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download. In cazul in care intampini probleme la descarcare te rugam sa ne anunti
Taguri: Referate Geografie, Referat Jiu, Jiu
Fizica
Referate Fizica
Elemente galvanice Referate Romana
Referat Ana
Ana Referate Geografie
Referat Poluarea in baiamare
Poluarea in baiamare Mecanica
Referate Mecanica
Functionarea ceasului electronic digital Referate Geografie
Referat Atmosfera terestra
Atmosfera terestra Filozofie
Referate Filozofie
Explicatia cognitiei in cadrul teoriei sistemelor dinamice Referate Geografie
Referat Cutremure
Cutremure Referate Biologie
Referat Herpesul
Herpesul Referate Romana
Referat Descriere stintifica castelul peles
Descriere stintifica castelul peles Referate Drept
Referat Circulatia juridica a terenurilor
Circulatia juridica a terenurilor Informatica
Referate Informatica
Retea Medicina
Referate Medicina
Clasificarea stadiala a cancerului colului uterin Referate Romana
Referat Caragiale - fisa de autor
Caragiale - fisa de autor Referate Biologie
Referat Vederea
Vederea Referate Biologie
Referat Miscarea si sensibilitatea plantelor
Miscarea si sensibilitatea plantelor
