Descriere:
Ion Luca Caragiale s-a nascut la 30 ianuarie 1852 in satul
Haimanale, azi Caragiale, de linga Ploiesti.A fost un dramaturg,
nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator
politic şi ziarist român. Ion Luca Caragiale Este considerat a fi cel
mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori
români .Fratii tatalui sau Luca, Costache si Iorgu, erau actori, oameni
de teatru, cunoscuti pentru activitatea lor plina de insufletire in
vederea crearii unui teatru romanesc si al unui repertoriu national. In
familia lui Caragiale exista o temeinica traditie a dragostei si
preocuparii pentru teatru. Viitorul dramaturg a urmat scoala primara la
Ploiesti. Dupa absolvirea scolii primare, Ion Luca nu a mai putut urma
decit 4 clase gimnaziale.
Debutul literar Caragiale si l-a facut la virsta de 21 ani (1873),
incepind sa colaboreze la revista umoristica "Claponul" si "Calendarul
claponului". La "Ghimpele" si "Claponul", I.L.Caragiale s-a pregatit
pentru viitoarea lui activitate de dramaturg si de prozator, de scriitor
satiric.
In acesti ani l-a cunoscut pe M.Eminescu. L-a pretuit
din prima clipa pe tinarul poet, despre care va scrie mai tirziu
articole clocotind de indignare impotriva celor vinovati de nefericirea
lui (Ironie, Doua note). Cu Eminescu, Caragiale a fost coleg de redactie
la ziarul conservator "Timpul", unde mai lucra si Ioan Slavici.
Dind o izbutita traducere in viersuri a unei piese franceze "Roma
invinsa de Parodi", Caragiale patrunde in cercul literar al "Junimii".
Anii 1878-1890 reprezinta epoca marilor creatii dramatice a lui
I.L.Caragiale. incepind din 1877 Caragiale publica cronici dramatice
care dovedesc grija pentru dezvoltarea teatrului romanesc. Deosebit de
interesante sint articolele tiparite in ziarul "Romania literara",
"Cercetare critica asupra teatrului romanesc"(1878). Critica lui
Caragiale se indreapta impotriva moravurilor condamnabile ale oamenilor
de teatru. El critica actorii ce nu-si luau in serios rolurile,
directorii de scena care montau piesele fara sa respecte adevarul
istoric.
In noiembrie 1878 Caragiale citeste la "Junimea" prima sa opera de
proportii mai mari, comedia "O noapte furtunoasa". Piesa a fost jucata
in ianuarie 1879. Ea a avut un mare succes.
La 13 noiembrie 1884 se reprezinta pe scena Teatrului National comedia
"O scrisoare pierduta", culme a creatiei dramatice a lui Ion Luca
Caragiale si a dramaturgiei noastre nationale. Dupa aceasta capodopera a
teatrului romanesc, I.L.Caragiale scrie inca o comedie din viata micii
burghezimi, "D-ale carnavalului" (1885) si drama "Napasta" (1890). In
1881 paraseste gazeta "Timpul".
In 1885 este profesor la liceul particular sf.Gheorghe. In 1888 ajunge
pentru o scurta vreme director al Teatrului National din Bucuresti.
In 1892 publica un volumas de proza cuprizind nuvelele "Pacat" si "O
faclie de pasti". Aceste doua scrieri dovedesc marele sau talent de
prozator.
In iunie 1912 moare subit, in urma unui atac de inima. Corpul sau a fost inmormintat la cimitirul Bellu.
Biografia lui ION LUCA CARAGIALE prezentata cronologic:
1859 - 1860 - Primele studii cu parintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiesti.
1860 - 1864 - Urmeaza clasele primare II-V, la Scoala Domneasca din Ploiesti.
1864 - 1867 - Trei clase la Gimnaziul „Sfintii Petru si Pavel“ din Ploiesti.
1867 - 1868 - Clasa a V-a liceala la Bucuresti.
1868 - 1870 - Studiaza la Conservatorul din Bucuresti, la clasa de declamatie si mimica a unchiului sau, Costache.
1870 - Numit copist la Tribunalul Prahova.
1871 - 1872 - Este propus de Mihail Pascaly sufleor la Teatrul National din Bucuresti.
1873 - 1875 - Colaboreaza la Ghimpele, semnand Car si Policar.
Publica poema Versuri in Revista contemporana (semneaza cu numele intreg).
1875 - 1876 - Scrie la Alegatorul liber.
1876 - 1877 - Corector la Unirea democratica.
Redacteaza in intregime revista umoristica Claponul.
Scoate, impreuna cu Frédéric Damé, ziarul Natiunea romana.
Apare Calendarul Claponului.
1877 - 1878 - Publica seria de foiletoane Cercetare critica asupra teatrului romanesc, in Romania libera.
Colaboreaza la Timpul, chemat de Eminescu.
La Teatrul National se prezinta piesa Roma invinsa, de D. Parodi, in traducerea lui Caragiale.
1878, 26 mai - Incepe sa frecventeze sedintele bucurestene ale Junimii, la Titu Maiorescu.
La Iasi, citeste la Junimea O noapte furtunoasa.
1879 - De Paste, se afla la Viena, impreuna cu Titu Maiorescu.
Publica in Convorbiri literare piesa O noapte furtunoasa.
1881 - Se retrage de la Timpul.
octombrie - Este numit cu decret regal, revizor scolar pentru circumscriptia districtelor Suceava si Neamt.
1882 - Este mutat, la cerere, in circumscriptia Arges - Valcea.
1883, 23 februarie - Comitetul Teatrului National din Iasi, prezidat de
Iacob Negruzzi, il numeste director de scena. Caragiale refuza.
1884, 1 martie - Prima reprezentatie a operei bufe Hatmanul Baltag, scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi.
17 martie - Participa la sedinta Junimii, in prezenta lui V. Alecsandri.
6 octombrie - Insotit de Titu Maiorescu, citeste la aniversarea Junimii, la Iasi, O scrisoare pierduta.
13 noiembrie - In prezenta reginei, are loc prima reprezentatie a Scrisorii pierdute, bucurandu-se de un succes extraordinar.
1885, 12 martie - Se naste Mateiu, fiul natural al Mariei
Constantinescu, functionara la Regie, cu Caragiale, care il declara la
oficiul starii civile.
8 aprilie - Reprezentatia comediei D-ale Carnavalului, premiata la 25 ianuarie, fluierata la premiera.
iunie - octombrie - Publica articole literare si politice la Vointa nationala.
1888, 26 iunie - Cu decret regal, I.L. Caragiale este numit director general al Teatrului National din Bucuresti.
1889, 7 - 8 ianuarie - Se casatoreste cu Alexandrina Burelly, fiica artistului Gaetano Burelly.
5 mai - Demisioneaza de la directia teatrelor, dupa caderea guvernului junimist.
mai - Apare volumul de Teatru (in prefata, studiul lui Titu Maiorescu despre Comediile d-lui I.L. Caragiale).
15 iunie - Moare poetul-nepereche Mihai Eminescu. Caragiale publica articolul In Nirvana.
octombrie - Colaboreaza cu articole politice si literare la ziarul
junimist Constitutionalul, sub semnatura C. si pseudonimele Falstaff,
Zoil, Nastratin si Hans.
1890, 3 februarie - Premiera dramei Napasta. Piesa apare la Editura Haimann si este dedicata d-nei Ana T. Maiorescu.
Este profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe.
1891, 14 aprilie - In sedinta Academiei Romane, volumele Teatru si
Napasta sunt respinse de la premiere (20 de voturi contra, 3 pentru).
1892, 9 mai - Conferinta la Ateneu cu titlul Gaste si gaste literare, impotriva Junimii.
Conferinta si articolul Doua note vor determina ruptura cu Titu
Maiorescu si incetarea colaborarii la Convorbiri literare. Violente
diatribe antijunimiste.
Publica volumele Note si schite si Pacat, O faclie de Paste, Om cu noroc, 3 novele.
Isi exprima intentia de a se expatria la Sibiu sau la Brasov.
1893, 24 ianuarie - Apare revista Moftul roman (prim-redactor: Anton Bacalbasa).
9 mai - Conferinta la Clubul muncitorilor: Prostie si inteligenta, cu vizibile aluzii impotriva lui Maiorescu.
1894, 1 ianuarie - Apare revista Vatra, sub conducerea lui Slavici, Caragiale si Cosbuc.
1895, 20 aprilie - Are loc o reprezentatie neautorizata a comediei O scrisoare pierduta la Teatrul National din Bucuresti.
30 decembrie - Se reprezinta la Cernauti Napasta, in traducerea in germana a lui Adolf Last.
1896, ianuarie - aprilie - Colaboreaza la revista umoristica a lui Alceu Urechia - Lumea veche (semneaza Ion si Luca).
februarie - martie - Scrie, fara semnatura, articole politice, reportaje, la Ziua, ziar condus de Gh. Panu.
aprilie - Publica volumul Schite usoare.
aprilie - iunie - Conduce Epoca literara, supliment al ziarului politic Epoca.
octombrie - noiembrie - Scrie la Sara; publica la Europa o serie de editoriale politice saptamanale.
1897 - Apar volumele Schite, Notite si fragmente, Calendarul Dacia pentru anul 1898.
27 aprilie - Conferinta la Iasi: Pareri literare. Articole redactionale in Epoca.
1898, ianuarie - martie - Publica o serie de articole in Evenimentul de la Iasi.
1899, 27 septembrie - Isi incepe, la Universul, seria de Notite critice, care va da materialul volumului Momente.
1907, 23 februarie - Este sarbatorit cu ocazia implinirii a 25 de ani de activitate literara.
18 noiembrie - Seria a II-a a revistei Moftul roman.
10 octombrie - Momente si schite
18 decembrie - Caragiale intenteaza actiune in calomnie lui Const. Al.
Ionescu (Caion), care a publicat in Revista literara doua articole de
plagiat.
1902, 2 martie - Respins de Academia Romana de la premiul Nasturel-Herescu, cu volumul Momente.
1903, 24 februarie - Incercare de a se muta la Cluj.
noiembrie - Domiciliaza provizoriu la Berlin.
1905, 14 martie - Se stabileste definitiv la Berlin.
iulie - Primeste vizita lui Delavrancea.
1907, 3 aprilie - Publica, sub semnatura Un patriot roman, in ziarul Die Zeit, prima parte din scrierea politica 1907.
Publica brosura 1907, din primavara pana-n toamna. Delavrancea ii scrie
emotionat prietenului sau: „Desigur, 1907 al tau e o minune ca adevar,
ca arta, ca sentiment, ca judecata. Ai zugravit un tablou de mare
maestru. Jocul infect al partidelor noastre - pe deasupra tarii si in
detrimentul tarii - cu lacomia nestapanita a celor ajunsi si cu
imbufnarea dizgratioasa a celor cazuti, l-ai sintetizat asa de viu ...“
Publica in revista literara bimensuala Convorbiri (din 1908, Convorbiri
critice), 7 fabule. Ultima dintre ele, Boul si vitelul, a fost tiparita
in fruntea numarului 1 al Convorbirilor critice, avand in facsimile
autografe atat textul, cat si semnatura Caragiale. In articolul bilant
Dupa un an ..., M. Dragomirescu, editorul revistei, afirma: „In fine,
acum in urma, autoritatea celui mai mare poet, a celui mai desavarsit
artist ce am avut vreodata, autoritatea lui Caragiale, a venit, ca
odinioara Alecsandri la „Junimea“ nascanda, sa consfinteasca si sa
intareasca importanta activitatii Convorbirilor critice si sa dea
modestului rau. maretia fluviului ...“
1908, 15 februarie - Isi reia legaturile cu Titu Maiorescu.
1909 - Colaboreaza, din nou, la Universul, publicand povestiri si schite. Publica la Noua revista romana.
1910 - Apar Schite noua.
1911, februarie - mai - Colaboreaza la Romanul din Arad.
1912, 9 iunie - I.L. Caragiale moare subit, in locuinta de la
Schöneberg, Berlin. Ramasitele pamantesti sunt expuse in capela
cimitirului protestant din Erster Schöneberg Friedhof si depuse, la 14
iunie, in cavoul familiei, in prezenta lui Gherea, a lui Delavrancea si a
lui Vlahuta.
18 noiembrie - Sicriul cu ramasitele mortuare este adus in tara, depus
la biserica Sf. Gheorghe si urmat de prieteni pana la locul de veci, din
cimitirul Serban-voda, in ziua de joi, 22 noiembrie.
Mai multe detalii
aici